Bucureștiul dirijorului Tiberiu Soare – Interviu B365.ro (17 mai 2013)


Tiberiu Soare vorbește cu pasiune despre București: și când spune ce nu-i place la oraș, dar, mai ales, când vorbește despre amintirile frumoase pe care le-a adunat aici. Deși a avut ocazia să-l compare de multe ori cu marile orașe din lume, spune că nu s-a gândit niciodată să-l schimbe pe unul dintre ele. Pentru că: “Acasă-i acasă și Centrul Vechi e Centrul Vechi”. 

În ultima perioadă ai tot fost plecat din București. Ți se face dor de oraș?

Cum să nu? Eu sunt bucureștean get-beget. Sunt născut aici, crescut aici, nu am părăsit niciodată Bucureștiul ca loc de reședință și bineînțeles că mi-e foarte drag. Și mi-a fost dor, cum mi-e dor de familie, de prieteni, așa mi-e dor și de el.

Are Bucureștiul vreun loc care să nu semene cu nicicunul din altă țară?

Sunt foarte multe. Bucureștiul are ceva specific. Spre exemplu, locul în care stăm acum. Pare așa, mai prozaic, e locul din spatele Operei. Are o atmosferă. Bineînțeles că, pentru mine, are și o conotație personală- pentru că aici, în Operă, m-am format, m-am desăvârșit în meseria mea și e o parte din istoria mea personală. Dar sunt multe locuri: Herăstrăul, de exemplu. Saint James Park sau Hyde Park din Londra sunt parcuri superbe; și în Paris găsești parcuri superbe… dar Herăstrăul are ceva special, nu e o atmosferă pe care o găsești în altă parte. Cișmigiul împrumută ceva dintr-un parc parizian, dar are farmecul lui dâmbovițean… și când spun asta, o spun fără pic de ironie.

Tu în ce zonă ai copilărit?

M-am născut la Spitalul Numărul 9, care pe vremea aia nu avea semnificația pe care o știe acum toată lumea (râde). M-am născut în sectorul 4 al Bucureștiul și am copilărit în Berceni, zona Piața Sudului. După 18 ani m-am mutat împreună cu mama mea undeva pe C.A. Rosetti, am stat și în Drumul Taberei… am schimbat multe locuri în București, că am ținut la a sta singur, la a plăti singur. Acum stau în zona pieței Matache, care-i în construcție.

E bine sau nu e bine că se demolează hala?

Habar n-am, eu cred că nu, e totuși un monument și trebuie prezervat. E o parte din tradiția Bucureștiului, care nu ar trebui să se piardă. Înțeleg și efortul de modernizare și de îmbunătățire al aspectului urban dar cred că, cu puțină bunăvoință și inteligență, se poate și moderniza orașul, dar și păstra cel mai mult din ce-l definește, de fapt, din punct de vedere istoric.

Dintre toate zonele în care ai locuit, care ți-a plăcut cel mai mult?

Îmi place zona în care stau acum, în care stăm acum: eu cu soția și băiețelul. E un loc obișnuit, într-un apartament, dar îmi place mult pentru că eu sunt o persoană comodă, îmi place că pot ajunge pe jos unde am nevoie: la Operă, la radio, unde lucrez acum, la Ateneu. Obiectivele culturale importante le pot atinge ca pieton. Și-mi place să merg pe jos în București.

Continuarea interviului poate fi citită aici.

sursă foto